DESPRE RĂSPUNSUL LA OBIECȚIUNI AL EXPERTULUI TEHNIC JUDICIAR EVALUATOR
Deseori primesc din partea colegilor experți judiciari întrebări cu privire la modul în care răspund asupra obiecțiunilor la raportul de expertiză, așa că … de ce nu ….. să fie public răspunsul.
Răspunsul la obiecțiuni este o etapă esențială, parte integrantă, a raportului de expertiză. Astfel, în prezența obiecțiunilor și în lipsa răspunsului la obiecțiuni, raportul de expertiză nu este finalizat.
Răspunsul la obiecțiuni, în ceea ce privește abordarea mea față de această etapă a expertizei judiciare, îmbracă patru laturi:
- Latura subiectivă (atitudinea)
- Latura formală
- Latura descriptivă a obiecțiunii
- Latura argumentativă a răspunsului la obiecțiunii
La rândul ei, latura argumentativă are trei componente:
- Argumentarea prin raportare la lege
- Argumentarea prin raportare la Standardele de evaluare a bunurilor ANEVAR
- Argumentarea tehnică
În cele ce urmează, le voi analiza succint pe fiecare:
- Latura subiectivă
Prin latura subiectivă înțeleg acea atitudine necesară a unui expert tehnic judiciar prin care percepe pozitiv critica adusă raportului său de expertiză.
Expertul judiciar evaluator este necesar să răspundă obiecțiunilor fără a se considera jignit de critica care i s-a adus raportului depus la dosarul cauzei.
El este obligat, tocmai fiindcă este un profesionist în domeniu, să perceapă critica ca un pas esențial în consolidarea raportului de expertiză, în susținerea concluziilor acestuia sau, în cazul în care observă că a comis erori, să-și însușească erorile și să le rectifice.
Sunt situații în care criticile aduse de către părți, avocați sau chiar colegi experți, care îmbracă pe de-o parte forme jignitoare, tendențioase, subiective și pe de altă parte nefundamentate, neargumentate, sens în care răspunsul expertului nu trebuie coborât la nivelul criticii, din contră (chiar și în fața unei critici profesioniste, argumentate, solide), răspunsul la obiecțiuni trebuie să fie la un standard superior criticii.
În cazul în care răspunsul la obiecțiuni se coboară sub sau este chiar la nivelul criticii, acest răspuns nu va fi credibil.
Așadar, cel mai important, răspunsul la obiecțiuni pornește cu atitudinea mentală pozitivă, dornică să-și argumenteze rațiunile emise în raport și deschisă spre acceptarea posibilității ca acesta să fi comis o eroare în cadrul expertizei (și drept urmere va fi necesar să recunoască și să îndrepte orice erori identificate).
- Latura formală
Odată clarificată latura subiectivă a răspunsului la obiecțiuni, se poate proceda la materializarea răspunsului, astfel încât va fi necesar să se înceapă cu informații prin care se identifică (cel puțin):
- instanța de judecată,
- numărul dosarului,
- termenul dispus de către instnța de judecată,
- expertul tehnic judiciar evaluator autor al răspunsului la obiecțiuni,
- obiectivul stabilit de către instanța de judecată
- Latura descriptivă a obiecțiunii
Deși este o etapă anostă, personal mai toate criticile aduse raportului de expertiză le transcrisu în răspunsul la obiecțiuni. În felul acesta eu identific foarte clar critica (pentru mine), dar și cel care va lectura răspunsul la obiecțiuni va putea efectua o analiză de legătură între obiecțiune și răspuns. Mai mult, sunt situații când este de preferat a te raporta la critică extrăgând-o sub formă de citat, deci o identificare și raportare permanentă la obiecțiune este necesară – cu atât mai mult cu cât se impune a se înțelege limitele în cadrul căruia trebuie formulat un răspuns adecvat și complet.
- Latura argumentativă a răspunsului la obiecțiunii
Răspunsul la obiecțiuni trebuie să fie obiectiv, clar formulat, fără ambiguități, fundamentat adecvat. Consider că este esențial a se reține că toate argumentele sunt de așa manieră structurate și dezvoltate încât cel ce studiază răspunsul la obiecțiuni va ajunge în mod natural la aceleași concluzii cu cele expuse de către expertul judiciar evaluator. Pentru a se întâmpla așa, expertul judiciar este dator să aibe o gândire ortologică, bazată pe cauză-efect, facând permanent legături de raționament între analize juridice, profesionale și tehnice.
O componentă caracteristică a răspunsului la obiecțiuni (dar și a raportului de expertiză) constă în exprimare – terminologia folosită, definirea sau clarificarea modului în care au fost interpretate anumite situații de fapt (sau de drept), fiind detalii esențiale – în sensul în care adresarea este formulată către persoane care nu sunt de specialitate tehnică, deci trebuie urmărită o exprimare adecvată (personal urmărind una juridică, persoanele pe care le am prioritar în vedere fiind instanța și avocații părților).
Analizele prin raportare la lege, la Standradele de evaluare a bunurilor emise de către ANEVAR ((https://www.anevar.ro/noutate/123/standardele-de-evaluare-a-bunurilor-edi-ia-2022-aprobate-in-conferin-a-na-ional-a-anevar)), precum și cele tehnice variază de la o speță la alta, dar trebuie avut în vedere că în lipsa atingerii minime a celor trei componente, răspunsul la obiecțiuni nu va fi suficient de crdibil încât să consolideze raportul de expertiză. În lipsa raportării le cale trei componente nu se vor putea identifica erorile raportului de expertiză, deci răspunsul la obiecțiuni va fi superficial, nefundamentat adecvat.
Concluziile răspunsului la obiecțiuni sunt relevante din perspectiva sintetizării în câteva cuvinte (sau raționamente) cheia a motivelor pentru care obiecțiunile nu sunt întemeiate sau sunt întemeiate și drept urmare s-a procedat la rectificarea concluziilor raportului de expertiză.
Autor,
Radu Bogdan Ștefan
Expert tehnic judiciar | Peste 17 ani experiență în domeniu (expertizaevaluatorie.ro)
