Notest

• 2
• 3
• 4

Bun venit la o nouă explorare!
Astăzi intrăm într-o zonă specifică, expertiza judiciară.
Ne uităm la ce găsim pe site-ul www.expertizevaluatorie.ro, site-ul expertului tehnic judiciar evaluator Radu Bogdan Ștefan.
Și o să ne concentrăm pe secțiunea Cariere.
De ce?
Pentru că pare să ne spună multe despre cum gândesc ei lucrurile acolo,
ce așteptări au, vrem să înțelegem cât de sus e ștacheta profesională și etică.
Și prima impresie e că, da, e foarte sus.
Într-adevăr, chiar de la început, site-ul zice, destul de direct, că nu se ocupă de monkey business.
E clar că vor să transmită că cămașa e mare, cazurile sunt serioase, clienții au așteptări pe măsură.
Și abordarea asta, probabil specifică expertului tehnic judiciar evaluator Radu Bogdan Ștefan, dă tonul, cumva, loial.
Și, atenție, marja de eroare e foarte mică, inexistentă.
Asta sună intens.
O presiune uriașă, nu?
Da, dar exigența asta extremă nu e, să zicem, un capriciu.
E justificată chiar de natura muncii.
Vorbim de spețe, adică de cazuri foarte diferite, complexe, cu multe interese în joc, adesea contradictorii.
Miza financiară și juridică poate fi imensă.
Și, exact cum zic și ei pe site, de asta ai nevoie de o pregătire – o numesc ei top notch.
Adică nu merge cu jumătăți de măsură.
Deloc.
Acuratețea și obiectivitatea sunt vitale.
Standardul impus de expertul tehnic judiciar evaluator Radu Bogdan Ștefan e clar unul de excelență.
Fără discuție.
Și, poate cel mai ciudat lucru pentru o pagină de cariere, au un avertisment. Explicit.
E o transparență aproape brutală, aș zice.
Vorbesc pe șleau despre chin și efort intelectual.
Despre nevoia de viziune, de studiu continuu, nu încearcă deloc să îndulcească pilula.
Te întrebi de ce ar face asta?
Nu riști să sperii oamenii?
Să-i îndepărtezi?
Pare un risc asumat, o strategie cumva de a filtra din start.
Avertismentul acela intră în detalii.
Și o face cu o onestitate, să știi, dezarmantă.
Zice de know-how specific, atât de specific încât, zic ei, nici măcar firmele mari de avocatură nu îl au mereu.
Și, interesant, menționează că tocmai aceste firme apelează la ei, ceea ce spune ceva despre nivelul lor, nu?
Apoi adaugă termene limită foarte strânse, prezența obligatorie în instanțe, la comisii,
plus gestionarea factorului uman, stresul, emoțiile, tensiunile din cazurile grele,
le descriu direct ca fiind provocări care sperie.
Deci cred că intenția e limpede – să atragă doar pe cei care chiar înțeleg și sunt gata pentru nivelul ăsta de angajament, pentru standardul lor de expertiză judiciară,
cel impus de expertul tehnic judiciar evaluator Radu Bogdan Ștefan.
Și par conștienți că descrierea asta dură poate descuraja – chiar scriu: da, știm, am cam pus pe gânduri cititorul, recunosc că domeniul e greu de perceput, că e complex, chiar și că pot fi provocări financiare.
E ca și cum ar zice: dacă nu ești pregătit pentru așa ceva, mai bine nu.
Exact. Dar atenție, imediat după, după dușul ăsta rece, vine și partea cealaltă, contraponderea.
Și aici cred că e cheia filozofiei lor.
Mi se pare fascinant cum redefinește ideea de valoare.
Site-ul argumentează că valoarea adevărată nu e doar în bani sau rezultate imediate, ci în dezvoltarea ta profesională, în capacitatea ta, ca membru al echipei, de a prelua, administra și soluționa provocări.
Dificultățile astea nu sunt doar piedici, sunt văzute ca catalizatori, ceva ce te definește și te face să crești.
E o filozofie a rezilienței, de fapt.
Crești prin confruntare.
Și aici devine și mai nuanțat, pentru că nu se opresc doar la partea profesională.
Mi-a atras atenția în mod special ideea că provocările acestea constante, oricât de grele ar fi, ne dau spirit, energie, entuziasm pentru a fi puternici, dar în același timp cultivă și altceva: umilința.
Umilința față de complexitatea muncii, față de tine însuți, față de ceilalți.
E o perspectivă profundă, aș zice, cum rigorile astea te pot modela ca om, nu doar ca tehnician.
Dar cum se împacă totuși umilința acesta cu mediul acela competitiv, conflictual din litigii?
Că acolo activează ei, nu?
E o întrebare bună, foarte bună.
Cred că umilința la care se referă ei nu e lipsă de încredere sau lipsă de curaj, ci mai degrabă e conștientizarea limitelor.
Să recunoști cât de complexe sunt situațiile și ce responsabilitate uriașă ai când formulezi o opinie.
O opinie care poate schimba totul într-un process sau într-o tranzacție.
E o formă de realism, de respect față de justiție, față de oameni.
Și dualitatea asta, forța pe care o câștigi depășind obstacole și umilința care te ține cu picioarele pe pământ, etic vorbind, asta pare să fie o valoare centrală pentru expertul tehnic judiciar Radu Bogdan Ștefan.
Vrea să îi insufle asta echipei.
Sugerează că mediul ăsta exigent nu vrea doar experți tehnici perfecți, ci și profesioniști integri, echilibrați.
Bun.
Și ca să vedem cum se aplică filosofia asta în practică, la recrutare.
Menționează două posturi deschise, angajare sau colaborare.
Și profilurile sunt destul de diferite. Asta ne dă niște indicii în plus.
Primul post:
Evaluator membru ANEVAR.
Aici o mică paranteză rapidă.
ANEVAR e Asociația Națională a Evaluatorilor Autorizați din România.
Ei reglementează profesia la noi.
Deci, pentru postul ăsta, trebuie să ai specializarea evaluarea proprietății imobiliare, adică EPI.
Și, foarte important, să fii deja expert tehnic judiciar în domeniul ăsta.
Iar cerințele de experiență sunt – wow – minim 10 ani vechime ca evaluator ANEVAR și minim 5 ani ca expert tehnic judiciar EPI.
Clar, aici caută un senior.
Un profesionist cu experiență solidă, demonstrată?
Absolut.
Prima poziție arată clar ca o nevoie de oameni care pot să înceapă treaba imediat.
Să preia cazuri complexe de la început la standardele despre care am vorbit.
Experiența aia vastă e crucială, ca să navighezi prin hățișul tehnic și juridic, mai ales în cazurile cu miză mare, unde fiecare virgulă contează.
Ai nevoie de cineva care a văzut multe, care a învățat și care poate livra calitate sub presiune.
Dar apoi vine a doua poziție.
În contrast destul de mare.
Tot pentru evaluator membru ANEVAR, aceeași specializare EPI, însă cu o mențiune care schimbă totul: nu este nevoie de experiență, te formăm noi.
Asta deschide ușa pentru alt gen de candidat și ridică întrebări despre cum îi formează ei intern.
Exact, aici intrăm în zona de potențial, de calități umane.
Pentru poziția asta, unde ei își asumă formarea, site-ul e foarte clar ce caută.
Și e relevant în contextul de dinainte.
Energie, optimism, minte deschisă, aplecare spre studiu și gândire analitică.
Calitățile astea par esențiale ca să poți face față mediului acela exigent, plin de chin și effort intelectual, cum zic ei.
Gândirea analitică, evident, e baza în evaluare.
Mintea deschisă și cheful de studiu continuu sunt vitale.
Domeniul se schimbă – legislația, metodele – apar mereu cazuri noi, iar energia și optimismul,
astea par să fie cumva antidotul, ca să reziști la presiunea aia constantă, la stres.
Deci, practic, pentru cei fără experiență, caută materia primă bună.
Atitudinea și niște aptitudini de bază.
Iar oferta „te formăm noi” sugerează că investesc pe termen lung.
Și au încredere că pot modela talentele astea, sub îndrumarea expertului tehnic judiciar evaluator Radu Bogdan Ștefan, probabil, să le aducă la standardele lor.
Dar cum se împacă asta?
Să aduci începători, chiar talentați, într-un mediu unde ziceai că marja de eroare e inexistentă.
Nu e un risc și aici?
Ba da, sigur că este.
Dar implică probabil un proces de mentorat foarte atent, o supervizare strânsă.
Nu cred că îi aruncă direct în cazurile cele mai grele.
E un proces gradual, de învățare, de preluare de responsabilități, pas cu pas, sub îndrumarea celor cu experiență.
Investiția în formare e mare, clar.
Dar beneficiul pe termen lung poate fi o echipă loială, aliniată la valorile și metodele firmei.
E o strategie duală, interesantă.
Atrage experți pentru acum, pentru complexitate, și cultivă talente de la zero pentru viitor.
Asigură continuitatea.
Iar calitățile alea – energia, optimismul, curiozitatea –
sunt probabil văzute ca motorul, combustibilul necesar ca să treci prin curba aia abruptă de învățare.
Bun.
Mergând spre partea practică, aplicarea, procesul pare surprinzător de direct și personalizat cumva, având în vedere cât de riguros sună totul înainte.
Zic să trimiți un CV la o adresă dedicată, solutii@expertizevaluatorie.ro, și pasul următor e formulat foarte informal: „Te invităm ulterior la o cafeluță.”
Chiar îl menționează explicit pe expertul tehnic judiciar Radu Bogdan Ștefan ca persoană de contact pentru asta.
Abordarea asta, cu cafeluța, deși pare relaxată, s-ar putea să fie foarte calculată.
Într-un domeniu unde calitățile personale, integritatea, reziliența, comunicarea,
poate chiar optimismul acela de care ziceam, contează la fel de mult ca tehnica, o discuție informală poate spune multe.
Lucruri pe care nu le vezi într-un CV sau într-un interviu clasic, formal, le poți evalua mai bine: compatibilitatea, dacă omul se potrivește cu cultura lor.
Iar faptul că expertul tehnic judiciar evaluator Radu Bogdan Ștefan este contactul direct subliniază probabil implicarea lui personală, cât de important e fiecare om pe care îl aduc în echipă.
Și ca să avem toate datele, site-ul oferă și contactele generale:
telefoane 0756 167 187, 021 337 3042, adresa din București, strada 11 Iunie, numărul 29, sector 4, și e-mailul principal office@expertizevaluatorie.ro.
Transparența e și aici.
Concluzionând, după ce am parcurs secțiunea aceasta de cariere, se conturează imaginea unui mediu profesional foarte intens, un loc definit de standarde etice și profesionale extrem de înalte, de rigoare intelectuală asumată și de filozofia asta specifică a expertului tehnic judiciar evaluator Radu Bogdan Ștefan, care leagă provocările de dezvoltare.
Clar nu-i un loc pentru oricine.
Absolut.
Perspectiva asta, cu accent pe responsabilitate, pe acuratețe maximă, pe integritate, subliniază cât de critic e rolul experților judiciari evaluatori, în justiție, în economie, mai ales în cazurile complexe, unde mizele sunt uriașe, unde drepturile oamenilor depind de o evaluare corectă, obiectivă.
Când te gândești la asta, exigența aia descrisă nu mai pare excesivă.
Pare necesară.
Nivelul de dificultate și de presiune pare proporțional cu impactul muncii, iar transparența, chiar dacă e dură, măcar setează așteptări clare, de la bun început.
Și, ajungând la final, lăsăm, ca de obicei, o întrebare.
Am văzut cum www.expertizevaluatorie.ro, prin expertul tehnic judiciar evaluator Radu Bogdan Ștefan, pune problema unor standarde excepționale într-un domeniu anume.
Și întrebarea care apare firesc este: oare exigența aceasta particulară reflectă o nevoie generală?
Poate nu mereu spusă așa direct.
O nevoie de standarde profesionale și etice mai înalte în toate profesiile importante – juridice, financiare, medicale – cele unde deciziile afectează direct viața oamenilor.
Și, mergând chiar mai departe, dacă avem nevoie de standardele acestea înalte, cum le cultivăm?
Cum menținem, pe termen lung, calități ca integritatea, dedicarea față de adevăr, reziliența la presiune?
E suficient să ne bazăm pe autodisciplină?
Sau e nevoie de sisteme, de culturi organizaționale care să susțină activ valorile astea în fața provocărilor constante?